Îl simt

Îl simt. Uneori e tandru şi mă linişteşte; îmi atinge uşor obrazul şi fruntea, poate se joacă şi cu părul puţin. Alteori se răsteşte la mine, de nici nu îl pot privi; Îl simt însă. Când îi e rău sau când e agitat; când e indiferent şi când e plictisit. Fără el, nimic nu ar fi la fel. Şi când îmi e mai drag, vreau să-l prezint tuturor, dar ei nu-l văd..şi-mi spun ca nu există. Dar ştiu că e acolo; mi-o spun copacii din depărtare. Aşa mă asigură că e tot timpul lângă mine..el,Vântul. Desluşind Vântul